miercuri, 2 iunie 2010
17:53: Și după cum ziceam...
Așa deci… să zicem că ziua de astăzi de la școală a fost …inedită. După o trezire mai ușoară decât mă așteptam, la ora 6:30 (orele de curs începând la 7:00 – lucky me că stau aproape de școală) prima oră decurge normal. La a doua oră începe așa-zisul show. Ora de sociologie, mai exact. Totul decurge foarte bine, nicio urmă de ceva în neregulă, apoi după câteva replici ale unei colege, she just loses it. Literarily loses it. Mai avea puțin și plângea, iar noi stăteam și ne uitam ciudat unul la altul, neștiind dacă să râdem sau să fim îngrijorați (că nici nota 4 la toată clasa... again... nu prea ne-ar fi plăcut). Mă rog, se calmează profesoara într-un final și începe apoi să râdă.
Urmează apoi orele de istorie și de matematică, care decurg în mod normal, fără niciun fel de ...ăăă... incidente, să zicem. Da, cred că ăsta este cuvântul potrivit. Și apoi vine ora de română, ora care dacă o încheiam cu brio simțeam în sfârșit că am luat vacanță. Acum să zic și de ce: la finele fiecărui semestru avem de scris un „caiet de lecturi suplimentare” cuprinzând toate cărțile pe care noi le-am citit în decursul unui semestru, și minimul de cărți pentru acest semestru (pentru nota 10) era de 20. Needless to say, nu am citit atâtea. Nu am citit nici măcar pe jumătate. Nu pentru că mi-ar displăcea cititul, ci din contră, iubesc să citesc, dar pur și simplu am fost prea ocupat ca să-mi pot organiza timpul liber astfel încât să cuprindă și o perioadă dedicată cititului. Mai pe scurt, mi-am cumpărat un PC nou la sfârșitul lui februarie, și cred că este destul de lesne de înțeles că majoritatea timpului mi l-am petrecut jucându-mă, vizionând filme în High Definition (lucru pe care nu-l puteam face pe vechea râșniță) etc. Mă rog...
Vine într-un final ora de română, totul bine, începe profesoara să ne corecteze caietele, trece prima oră și ajunsese cam pe la jumătatea catalogului, mai era o singură colegă înaintea mea (sunt numărul 16 din 30). Trece pauza, apoi vine a doua oră de română (și ultima oră din ziua de astăzi) - se duce colega la catedră, îi corectează caietul, apoi urmez eu. Mă duc frumos la catedră, îi înmânez caietul (în care scrisesem 17 lecturi din 20, sperând la nota 9 - basically: o lectură = 0.5 puncte, so 17 x 0.5 = 8.5) se uită prin lecturi, nu comentează nimic, mă întreabă decât la final dacă am 17, îi răspund afirmativ, îmi iau caietul și mă duc în bancă. Pe la jumătatea orei termină cu toate caietele, și ne spune: „Scoateți o foaie de hârtie” - reacția noastră? Evident, panică! Se putea citi pe fețele tuturor că nu înțelegeau exact ce se întâmplă. După ce ne scriem numele și data de 02.06.2010, urmăm „instrucțiunile” - scriem 10 lecturi în ordinea în care ne-au plăcut cel mai mult, apoi încercuim lecturile cu numărul 2, 5 și 6, și „comentăm” în două rânduri de ce ne-au plăcut aceste lecturi. Bun... zis și făcut. Apoi urmează partea amuzantă: „Trageți o linie verticală, și scrieți câte lecturi din cele pe care le aveți sunt necitite, citite în diagonală sau sumar.” Oops. Got'cha. Scriu eu acolo două, și apoi trebuia să scriu motivul... motivul, desigur, a fost că nu mi-am organizat destul de bine timpul și nu am citit integral cele două opere, și un alt motiv a fost aspirarea la o notă cât mai mare. Eh, măcar am fost sincer... tot ce pot să zic e 1 - 0 pentru profesoară. Chiar ne-a făcut-o.
Guess that's it...
